contrajurnal

Unii sunt predispuși la tot felul de stări din astea malițioase. Depresie, hiper-activitate, sociabilitate exagerată. Eu sunt aia care îl ia pe ero și nu-l face Erou, ci-l face Zero. Sunt cea ce își acceptă obsesia. O ține sub pleoapă. Din egoism.

Orice cuvânt se adâncește în ecou. Orice față, se definește prin reversul său. Acesta nu este un jurnal. Să ne înțelegem. Frustrări modificate genetic, ambalate în folie de aluminiu sclipitoare, ca o pungă cu bomboane de pom, voioase și  răzlețe, veți găsi în altă parte. Aceasta este o incursiune în lumea tăcerii, zdruncinată ocazional de moravuri și accese meditative.  Întâlnisem în mediul online o replică: “ Despre ce tăcem azi?” Mă las ușor intimidată de lucruri de genul ăsta. Din simplul fapt că nu știm să vorbim. Faptul că generăm discuții fără să  construim ceva de pe urma lor nu ne face mari vorbitori. Faptul că întrebăm de vreme și stare, zi după zi, nu spune nimic despre noi. Faptul că vorbim de iarbă fără să fi încercat iarba, ne face vanitoși. Nu vorbim. Să ne înțelegem deci. Vorbim atunci când transmitem ceva relevant. Atunci când mesajul nostru are consistență. Consistența mesajului nostru ne structurează ca indivizi consistenți. Cassirer plasează omul într-un univers simbolic. În universul simbolic, omul operează cu simboluri. Limbajul însuși e o formă simbolică prin care  ne agățăm unii de alții.

 


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s