perioada post-strainatate

WAIT. LOVE. MOVE.

Morning_at_the_train_station_by_citrina

mi-ar fi placut sa am parte de stare prelungita de letargie, sa pot sa dorm in limitele bunului simt, sa pot sa ma bucur de the end of an era. Update. ma obsedeaza lipsa unui timp al meu, personal, pe care sa nu-l impart cu nimeni. Update. scriu din cafenea, doar dintr-o datorie morala, cu cola in mana dreapta si cu albastru pe unghii. Update.

La dolce vita day by day, incepe undeva in jurul orei 9. E prima ora care conteaza in Italia, nu de alta, dar daca esti obisnuit cumva sa iei micul dejun la ore prea matinale si mergi dimineata la 7 dupa lapte si paine, o sa fii teribil de dezamagit. Poti sa mergi eventual in coltul strazii sa-ti cumperi Gazeta dello Sport sau sa asculti frustrarile stomacului in timp ce te-ai lipit efectiv cu capul de afisul ala mic ce afiseaza un CHIUSO sadic. Atat…ok,ok. Italia e previzibila..asta nu-i neaparat un lucru rau. Am gasit tot ce ma asteptam sa gasesc. Mi-a placut aerul tare de dimineata, obloanele verzi, un tip particular de seninatate intalnit la absolut toti oamenii, standardul de civilizatie, pavajele din Alessandria, pavaj pe care calca candva apasat Umberto Eco, dar poate insemnatatea cea mai mare o au, oamenii- ca lectii de viata. Pot spune la modul cel mai onest posibil ca l-am cunoscut pe romanul etalon pentru stirile PRO TV. Si da, mi-e rusine de asta. Intr-o italiana perfecta cerseste 1-2 euro, in functie de vestimentatia trecatorilor si in functie de renumele magazinului in fata caruia s-a instalat comod. ( Oricum sunt mai putini decat ma asteptam eu. Mi s-a spus ca am gresit orasul. Daca voiam sa-l intalnesc pe romanul de la stiri, trebuia sa inaintez agale spre Roma. Cu mult mai mult noroc, data viitoare!). Italia nu se rezuma doar la locuri vizitate si fascinatia unei bogatii culturale. O treime din timpul meu se eticheteaza sub “Tomato Farm” si ulterior “Steriltom”. ( asta presupune 8 ore pe zi in picioare, in zgomotul infernal al masinariilor semnate Rosso Cavalieri, o banda ce merge continuu, abur, caldura, acid citric, manusi uzate, cafea, un timp ce uita de tine o data ce te timbrezi in schimbul de noapte sub pseudonimul Robotul 032. It’s not all bad in the end. I mean, this is the only place where you can think of how slowly can life dismentle, how your free vacation days will look like, from the arrival in London Town till your plane departures to the land of no frustrations.

oradea. gara. ora 1 noaptea. o prostituata citeste un pliant. “administratorul” o interogheaza de ce nu-si face datoria. sala de asteptare arata asa: 5 boschetari isi intind cracii amortiti peste scaune. am tupeul sa intreb: ” scuze, e ocupat? ” . raspuns : “da, aici doarme unghiuţă“( nu stiu cine naiba e unghiuta, dar nici nu vreau sa stiu cine sau de ce i se spune unghiuta. plec.)…mirosul de urina se pierde in armonia tutunului, a transpiratiei solidificate pe haine, in timp ce imi fac loc printre boschetari sa merg sa-mi cumpar un nenorocit de bilet. “nu va pot elibera biletul decat dupa ora 2.30. asa e programat calculatorul.” …whatever imi spun si nu caut sa mai inteleg nimic. imi repet simplu: ” welcome home, dear!” . nu de alta, dar daca spun doar o data, exista probabilitatea sa cred ca inca visez. astept de doua luni. astept trenul. sunt acasa.

voiam sa ploua. si n-a plouat.

p.s. am gasit cateva randuri interesante in timp ce-mi cautam poza. randurile apartin unui artist deviantart.

“Each person you meet in your life is like a train
Some stops just for you to love them, some pass you by, and some allow you to spend some time with them.
Even if your train have some delay, would you leave the train station ? No, you have to be patient, and hope for the good one to take you soon.
Try to act in the same way with people.
Wait. Love. Move.”


4 thoughts on “perioada post-strainatate

  1. Cluj! (mă rog, gara din Cluj) 😀

    Ştiu că nu-s cele mai faine locuri, plaiurile noastre, dar au şi ele farmecul lor, aşa cum sunt ele, gri, prăfuite, leneşe, veştejite, soioase and so on. The people are those who are f***ed up…

    Nevertheless, a big welcome back! >:D<

  2. da. da. să ştii că eram curioasă dacă recunoaşte cineva gara. oamenii fac parte din peisajul ăsta romanesc. accepting them, ignoring them, ei sunt tot acolo.
    mulţumesc:D and see you around!

  3. Si totusi nu zici nimic despre farmecul rosiilor,farmecul romanilor,mai ales a celor adevarati “de talie mondiala”,care dau clasa celor de la Pro TV…Sa traim bine…,din pacate unii se simt foarte bine in pielea celor care “ma iubeste femeile”,dar eu “vorbeste” italiana dupa doua luni pierdute printre pomodore.Sa nu mai amintim ca unii se simt “ofensati”cand primesc 500 de euro si nu stiu cum sa-i multumeasca patronului care insista sa-i “ofenseze”….Sa traim bine!!!Ca sa nu mai amintim de profesori sau manageri care au predat si au coordonat miscarea marfii dintr-o piata in alta,dar….eu am fost profesor sau manager in ro.In rest,clasicul roman care indiferent de varsta,educatie,etc.,vine de la lucru,isi bea celebrul vin la cutie de carton,dupa care isi pune la respect nevasta,si bine-nteles isi regleaza conturile cu colegii care nu inteleg ca civilizatia si onoarea de a fi roman inseamna vociferari,injurii si alte procedee de acest fel care te fac sa-ti amintesti de faimoasele stiri de la ora 5.Din pacate pe langa cei foarte multi romani care vor sa stranga un ban in strainatate,sunt si mai multi romani care in 35 de ani de viata nu au nici un an in cartea de munca,au muncit cu ziua la munca campului,sau la taiat paduri,si care nu inteleg ca respectul nu inseamna “dau cu pumnul,pica boul”.Cred ca in locul vizelor ar fi necesara o alta modalitate de a iesii din Romania,si anume cativa ani de munca intr-o fabrica din ro,dupa care poti sa-ti incerci norocul si intr-o alta tara.Sunt convins ca altcumva ar fi perceputa imaginea romaniei in strainatate. In rest….peste tot intalnesti oameni si oameni…mai putini si “romani fericiti”.

  4. tocmai m-ai facut sa zambesc! lipseai din peisajul blogosferic, Samy.
    da, da..o sa dezbat frenetic si povestea Pomodoro şi Românul de Aur, promit.
    Revoltatule, sper ca esti bine:)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s