trenul cu lectura si colerici

ma urc in sageata. ambitie mare..timisoara- arad, bla-bla…ora 17.24. scaunul uncosy, ma foiesc de doua-trei ori, parul leviteaza electrizat. palahniuk la- ndemana…am dat peste un copil coleric. cred ca toti sunt. life goes like that la 1 an jumate. bine, se tipa de frustrare si la 20, ne taiem venele pe la 16, ascultam mai nou placebo si la 12, o sa facem sex la 9. super misto. am uitat sa mentionez, eu am o problema cu copiii colerici. si cu  parintii neghiobi. personal, nu mi-as urca copilul in tren. e frustrant: pentru parinte, pentru ceilalti 212 calatori, pentru copil. vrei plimbare pentru anticorpi? incearca parcul-  ideal pentru rendez-vous .balta, julitura, noroiul si pechinezul. trenul- periplu neinspirat.  next time,  copilul lasa-l acasa in grija cuiva,  nu fute nervii unui vagon intreg  timp de 45 de minute.  copilul tipa cu atata perseverenta incat credeam ca foile cartii mele o sa se rupa singure, o sa se mototoleasca si o sa-mi sara singure pe gat. sa le inghit. asta pentru ca am vrut sa citesc palahniuk in tren. pe bune, lectura pe tren pare interesanta. peisaj plan  afara. petic de campie la care dai  copy paste, paste, paste imediat ce iesi din timisoara.  green plain scenario. boring stuff. interesant e faptul ca in spatele meu, pe alte scaune plusate, 4 indivizi, “maistri” transpirati, discutau eschatologia in conceptia hindusa  si dimensiunea inefabila a lucrurilor…iz de hamei. dar nu hameiul ala presarat la vreo masa in flex, cu gia discutand despre cum  parintii au un fel de common desease, sau cum era acum vreo 6 ani, cand traumele existentiale ne incurcau si cand nu ne mai vedeam capul de chitaristi si crazy plans. 

s-a dus palahniuk cu al sau Lullaby…ironic, cartea vorbeste despre cum mor oamenii pe versuri. mai exact pe cantece de leagan. victimele erau adesea copii. in real life n-ar fi functionat. in real life it never works properly. cartile suplinesc deseori aceasta nevoie de sadism, dar nu, nu toti cei ce citesc sfarsesc ca psihopati. cartea educa, consoleaza, schimba mentalitati, iti ofera scenarii alternative la ceea ce ai. sau ceea ce n-ai. motiveaza. nu cartea asta in mod particular… o carte ce-ti pica in mana nu e niciodata random. e doar atent aleasa.  de  prea putine ori mai  cred in lucruri intamplatoare. si asta se intampla numai cand  nevoia unei reinventari a omului naiv face knock-knock…over and over again, pana cedez si-i dau drumul…


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.