b(L)ooming

best_days

 

twas the night before christmas… aşa  scrie pe unul din cadouri. mai exact a box. pentru ca imi plac cutiile. sună atat de ciudat, dar nici nu mai contează…până una alta colecţionez şi plicuri de ceai, aşa că partea cu gift boxes nu mai surprinde pe nimeni.

it was the best christmas so far. except the fire. ok, there, there, there it goes: dacă în filmele cu scenariu christmas like, miros de “vechi” new york, isteria luminilor ce pâlpâie în spatele gardurilor, pe clădiri, pe străzi ce abundă de oameni în căutarea ratelor de fericire, totul s-ar termina cu o mare explozie şi un val gros de fum murdar, mă întreb dacă aş mai sta cu mintea aiurea, gîndindu-mă ” e un film prost  şi e perfect tocmai pentru că e prost şi lipsit de logică, e fictiv pentru că de crăciun oricum nu se îndeplinesc visurile, nu aşa peste noapte, dar în perioada asta sunt excesiv de sensibilă şi predispusă la happy ending-uri aşa că azi îmi plac filmele perfect de proaste”…hmm, probabil că nu. aş fi atât de dezamăgită încât m-aş urni din loc şi aş ieşi, punând capăt claustrării post-christmas. asta ar trebui să fie  cel mai bun lucru pe care perioada 26-30 decembrie mi l-ar putea face cadou. post-cadou de fapt:). dar mă pierd azi, din fascinaţie şi gratitudine pentru scenaristul de film şi pentru partea cu zăpadă generată artificial şi venită direct de pe platoul de filmare. god bless the director and all in all, god bless( NOT) the cubic box with moving images and veridical noises. fiecare visează cel puţin o dată la un crăciun de tip new york, new york cu zapadă din senin EXACT on christmas eve and so on. toată lumea ştie despre ce vorbesc aici, aşa că nu are niciun rost să generez imagini baroque inside your minds, nu de alta but the tv already does that 4 you,replacing  books, blogs &press:|

am avut şi eu parte de crăciunul meu în stil new york, în care am alergat prin magazine, mi-am luat 2 cărţi din cele 2 librării în care am intrat, am împărţit cadouri, am îngheţat pe străzi, wine, vintage carols în joy’s, steaming cinnamon tea, snow on christmas eve, friends there, people looking stunning. then…blocul meu era să sară în aer în aceiaşi seară,tv set on fire la etajul 2, eu urcând scări fuck knows why…fum, chocking, panic…bla,bla. a trecut. m-a frapat doar complexitatea fenomenului 24 decembrie 2008.  mă întreb şi acum dacă e vorba de acel echilibru good-bad  şi mă întreb din nou dacă acea vorbă înţeleaptă era “good things come to those who wait” sau ” bad things come to those who think that good things come to those who wait”…hmmm.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s