echilibru

falsificăm emoţii. pentru că iubim prea ciudat astăzi…

sunday_morning_wisdom_by_unda1

 nu ştiu dacă frigul, practic sunt semiîngheţată sau starea mea de semiretardare au stors din mine orice gram de creativitate. n-am chef să mai înţeleg altceva decât propriile mele defecte. şi îmi vine să îmi bag piciorul în perspective, să afişez o latură hidoasă, să fie unica de altfel, doar pentru a evita orice neînţelegere cu privire la ce ar putea să se cuibărească latent în mine. ştiu că e ceva cu linii fine de egoism feminin, violent, poate chiar vulgar, atât de inadaptat încât e nevoie să zâmbesc şi să schimb iar oraşul la fel cum am făcut cu un an în urmă. oricât de mult am urât la vremea respectivă clujul, vreau să mă întorc acum acolo…ştiu că mâine am să urăsc post-ul ăsta şi ştiu că am să spun e ok. tm e ok…e cea mai înţeleaptă alegere. iar dacă vrei din nou străzile cu chipuri necunoscute, nu ai de aşteptat chiar atât de mult. bucureştiul o să te încâlcească cu chipuri stranii, ai să te pierzi din nou acolo. ai să închizi telefonul, poate chiar ai să-l arunci, au facut-o şi alţii.

ce căcat că toţi te privesc cu reţinere şi cred că ai făcut o mare porcărie plecând! sunt o relicvă de angoase, mă simt murdară şi infinit de mică văzând cum toţi vorbesc de clujul de care nu cu mult timp în urmă le vorbeam eu. şi mâine nu am să mai fiu acolo. dar din nou…acolo eram departe, de ce mi-e teamă să recunosc, departe de tot sistemul ăsta şantajist de acasă, de explicaţii, sentimente, de oameni ale căror chipuri m-am săturat să le tot revăd. am din nou nevoie de acele trăsături necunoscute, ochi prăfuiţi, frig înţepător şi aglomeraţia din matei corvin. mergeam să-mi beau cafeaua acolo…înainte să merg la litere! coboram din 25, aglomerat până la refuz cu studenţi şi pensionari care chiar nu înţelegeam ce căutau la 7 jumate dimineaţa acolo, luam cafea to go, îmi îngheţau mainile în mănuşi în timp ce mă chinuiam să aprind prima ţigară din ziua respectivă… bia, ştiu că are să-ţi placă clujul:) şi în fond you’ll have your friends there except me probably. îmi amintesc când faceam planuri şi îţi spuneam că am atâtea să-ţi arăt, atâtea cafenele mişto şi cu stofă de sofisticare boemă. well, ai să le descoperi singură. oricum în asta constă şi genialitatea locului respectiv…pe bune. şi apoi să fugi să le arăţi celorlalţi.

la ora asta zac în pat cu laptopul în braţe(foarte trist de altfel e 13 şi 20), ascultând cu o obsesie patologică the pixels, fără să mă gândesc dacă menirea zilei de astăzi chiar e asta? ştiu din nou că aş putea face zece mii de lucruri care au să iasă prost, ştiu că aş putea să fiu mai sociabilă zilele astea, că aş putea să încerc să schiţez un zâmbet cu privire la un nou stil de viaţă ce mă aşteaptă într-un alt oraş…pentru că se pare ..că sunt mereu alte oraşe. atunci, unde e echilibrul din titlu?!

ellavangarde’s song to listen:

stina nordenstam_parliament square…asemenea unui magnet ce îşi neagă polii…this is me today, my thoughts, my fears and my madning reactions.


One thought on “echilibru

  1. atat de bine te inteleg!!si vezi,iar ma regasesc in cuvintele altora si eu nu pot scrie nici macar o propozitie.oricum mi-e frica de cluj,mimi!pe zi ce trece imi dau seama ce greu imi va fi,dar dc as fi ales sa nu merg probabil as fi regretat.si totusi,cine stie ce alte drumuri ma asteapta acolo.
    da,inainte,totul suna frumos,ca prietenia noastra isi va gasi un alt loc de profanat,dar chiar daca vei fi in tm,nu s-a terminat totul.te astept in cluj,me love..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s