obsesii

 

6393e68cea223482

mă afund în propriile mele obsesii. sunt o groază de filme pe care trebuie să le văd, o mulţime de lucruri pe care trebuie să le mărturisesc, o mână de poveşti pe care trebuie să le ascult şi câteva personaje care se tot ciocnesc şi ies ca dintr-o matrioşka. cu fiecare nouă figură, a new me is revealed. i call it mimi. pentru că aşa mi-am propus eu la vârsta de 3 ani să fie. let it be mimi…scris obsesiv pe pereţii unei case prăfuite, unde am copilărit până la vârsta de 4 ani. pereţii au fost prima mea obsesie. apoi a urmat numele de mimi. apoi desenul. apoi negrul, pentru că intrasem în pubertate cu o primă casetă înregistrată, pe care ţin minte că se intensificau sunete brute, dezordonate, debusolante. nirvana, iron maiden, korn şi manson parcă…

…fritz. fritz a fost my first crush si evident, my first disappointment. pentru că mereu se întâmplă în adolescenţă. şi pentru că la momentul respectiv, binenţeles că lumea se sfârşise în mintea mea, aşa… vreo 2 săptămâni. şi pentru că ăsta e momentul ideal să se nască drame cu iz de poezie, versuri, ieftineală, cu aceeaşi întrebare De Ce? repetată din două în două versuri. era momentul ideal, hello! în pubertate să fii naiv e un must, metamorfoza într-un poet adolescentin n-ai cum să o eviţi. chestia drăguţă e că în primele versuri pe care încerci să le scrii, nici nu ştii să minţi. minciuna vine odată cu timpul. la fel ca şi gustul pentru ţigară. prima ţigară nu e niciodată cea mai bună. cu timpul devine viciul cel mai senzual, boem şi dificil…sau cel puţin e minciuna cea mai frumoasă pe care mi-am putut-o imagina vreodată. obsesia nouă devenise scrisul. Depresia. Gligor. Fumatul. Harry Potter. Ploaie. Verde.Chocolate mint. Mihnea. London. The Pixels. lucruri mărunte, oameni, locuri. toate într-un ritm alert, în straturi suprapuse, fuzionează într-un cosmos de care încerc să am grijă şi pe care încerc să-l păstrez intact cât mai mult posibil. e gramofonul meu, radioul cu frecvenţe joase, maşina de spălat pe care de la un timp încoace o găsesc foarte muzicală. e locul în care oricum încap doar lucruri simple. un memory box, la naiba, asta căutam.


6 thoughts on “obsesii

  1. mda..sunt incapatanata…dar vad aceasta trasatura ca o calitate fiindca…in nebunia mea ..multe lucruri se schimba, multe raman la fel si multe nu conteaza

    “at last” fiindca asteptam de o zi sa citesc ceva nou

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.